MOAH înainte de 2027: de unde poate veni contaminarea și ce testăm

Un contaminant fără o singură ușă de intrare

Un rezultat MOAH nu arată ca o așchie de metal și nu conduce singur la o piesă defectă. El poate avea în spate un ulei vegetal, un condiment uscat, o materie primă transportată în condiții neadecvate, un lubrifiant, un agent de procesare, cerneala ori cartonul unui ambalaj sau o contaminare dintr-o etapă anterioară a lanțului.

Această pluralitate schimbă întrebarea.

Nu este suficient să întrebăm dacă produsul finit a trecut testul. Trebuie să știm ce categorie juridică are, care este nivelul relevant, ce surse plauzibile există și ce probă poate separa ipotezele.

Ce este votat și ce este încă în curs de adoptare

La 13 mai 2026, statele membre reunite în Comitetul permanent pentru plante, animale, produse alimentare și hrană pentru animale au acordat sprijin favorabil unui proiect de regulament care modifică Regulamentul (UE) 2023/915 prin introducerea unor niveluri maxime pentru MOAH.

Textul proiectului prevede aplicarea, în principal, de la 1 ianuarie 2027. Pentru unele categorii, calendarul este progresiv: anumite uleiuri pornesc de la valori mai ridicate, apoi coboară în 2028 sau 2030. Uleiurile destinate rafinării ulterioare și etichetate ca atare au un regim diferit până în 2030.

La verificarea din 8 octombrie 2026, pagina oficială a Comisiei continua să indice adoptarea ca fiind vizată pentru luna octombrie, sub rezerva controlului Parlamentului European și al Consiliului. Textele legate din acea pagină erau încă marcate ca proiecte; în căutarea EUR-Lex nu a fost identificat actul final. Analiza de mai jos descrie Rev.10 și trebuie citită cu acest statut. [1–4]

În același timp, declarația comună adoptată la 13 mai 2026 precizează că nivelurile din proiect ar trebui utilizate, de la acea dată, ca bază de aplicare a articolului 14 din Regulamentul (CE) nr. 178/2002. Pentru alimentele fără nivel maxim, abordarea din declarația din 2022 rămâne relevantă.

Nu există o singură limită MOAH

Proiectul nu propune aceeași valoare pentru toate alimentele.

Exemplele din Rev.10 arată logica diferențiată:

• 2,0 mg/kg pentru semințe oleaginoase și fructe oleaginoase;
• 0,50 mg/kg pentru leguminoase și cereale boabe;
• 0,50 mg/kg pentru produse din cereale cu mai puțin de 4% grăsime;
• 1,0 mg/kg pentru produse din cereale cu 4–50% grăsime;
• pentru produsele lactate: 0,50, 1,0 sau 2,0 mg/kg, în funcție de conținutul de grăsime;
• valori și calendare distincte pentru diferite familii de uleiuri, mirodenii, plante uscate și produse din cacao.

În Rev.10, categoria produselor din cereale include alimentele cu peste 80% produse cerealiere; uleiurile obținute din cereale sunt tratate în categoria uleiurilor. Pentru un aliment compus, încadrarea trebuie verificată în notele anexei și în regulile de calcul, nu dedusă doar din prezența cerealelor. [2] [3]

Aceste exemple nu clasifică automat niciun produs Carmolimp. Un preparat compus poate conține ingrediente din mai multe categorii, în proporții diferite, iar procesul poate dilua sau concentra contaminantul.

Până la 31 decembrie 2029, proiectul aplică regulile generale ale articolului 3 din Regulamentul (UE) 2023/915 pentru alimentele procesate și compuse fără nivel specific: se iau în calcul nivelurile ingredientelor, proporțiile și factorii de procesare. Dacă rezultatul calculat ar coborî sub limita de cuantificare realizabilă, proiectul folosește praguri de 0,50 mg/kg pentru alimente sub 4% grăsime, 1,0 mg/kg pentru 4–50% și 2,0 mg/kg peste 50%.

De la 1 ianuarie 2030, proiectul prevede niveluri specifice pentru multe alimente procesate și compuse, bazate pe aceleași trei clase de grăsime.

De ce MOSH și MOAH nu se pun în aceeași coloană

EFSA și-a actualizat evaluarea riscului în 2023 folosind literatura disponibilă, date de apariție colectate între 2011 și 2021 și evaluări anterioare. Setul curățat cuprindea 7.840 de probe; nu era un eșantion reprezentativ al fabricilor alimentare românești. Pentru MOSH, grupul științific nu a putut stabili o valoare-ghid bazată pe sănătate și a utilizat abordarea marjei de expunere. A concluzionat că expunerea alimentară curentă la MOSH probabil nu ridică o problemă de sănătate pentru populație, deși a recomandat menținerea reducerii expunerii și cercetări suplimentare.

Pentru MOAH, concluzia a fost diferită. Fracțiunile cu trei sau mai multe inele aromatice pot fi asociate cu genotoxicitate și carcinogenicitate. Datele au rămas insuficiente pentru caracterizarea completă, inclusiv pentru fracțiunile cu unul și două inele; EFSA nu a exclus preocuparea pentru sănătate.

Evaluarea a cuprins un grup foarte mare și eterogen de compuși. Autorii au arătat că nu se poate construi o listă completă a tuturor structurilor și că există incertitudini privind toxicitatea orală și compoziția exactă a unor fracții. [5]

Analiza este dificilă tocmai pentru că proba este reală

JRC a publicat în 2023 a doua ediție a ghidului pentru prelevare, analiză și raportare. Ghidul stabilește cerințe minime de performanță și se adresează laboratoarelor de control, industriei și altor părți interesate. El nu este o procedură unică pentru fiecare matrice. [6]

Comisia subliniază că rezultatele sunt comparabile numai când întregul proces analitic este echivalent: prelevare, pregătire, separarea fracțiilor, curățare, integrarea semnalului și raportare.

În alimente compuse, dificultatea crește. Grăsimile naturale, fracțiile biogene de hidrocarburi, terpenele din condimente și alți compuși pot interfera cu „hump”-ul cromatografic folosit pentru cuantificare. O probă de sos condimentat nu este analitic identică unei probe de ulei rafinat.

O sursă se demonstrează prin comparații, nu prin intuiție

Să presupunem că un produs finit are un rezultat confirmat peste nivelul relevant. Următorul pas nu este alegerea celei mai vizibile surse, ci construirea unei investigații.

Un traseu util poate separa:

• materia primă: uleiuri, condimente, cereale, lactate, ingrediente uscate ori ingrediente cu istoric de contaminare;
• transportul și depozitarea: containere, cisterne, saci, paleți, materiale reciclate și vecinătatea altor substanțe;
• procesul: lubrifianți, agenți de demulare, benzi, furtunuri, garnituri, aer comprimat și intervenții de mentenanță;
• ambalajul: carton reciclat, hârtie, cerneală, adezivi și existența unei bariere funcționale;
• fondul analitic: interferențe ale matricei și diferențe între metode.

Probele martor și perechile bine alese sunt mai utile decât repetarea oarbă a aceluiași produs. Se pot compara, după caz, ingredientul înainte de procesare, produsul înainte și după o etapă, produsul înainte și după contactul cu ambalajul și loturi similare provenite din surse diferite.

Recomandarea europeană din 2017 recomandă investigații asupra sursei atunci când MOH sunt detectate și include explicit sistemele operatorului, metodele de producție, HACCP, ambalajul și barierele funcționale. [7]

Ambalajul este o ipoteză, nu un verdict

Migrarea din hârtie și carton, în special din fibre reciclate și cerneluri, este una dintre căile urmărite de autorități. Totuși, proiectul privind nivelurile maxime se aplică alimentelor. FAQ-ul Comisiei precizează că materialele de contact nu intră în domeniul acelui regulament și că, la nivelul legislației europene privind materialele de contact, nu există încă limite MOAH specifice armonizate pentru materialul în sine. [8]

Această diferență este importantă pentru relația cu furnizorii.

Un certificat pentru carton, o declarație despre „mineral oil free” sau prezența unei bariere funcționale poate susține evaluarea. Nu înlocuiește însă demonstrarea conformității alimentului în condițiile reale de utilizare. Timpul, temperatura, raportul suprafață/masă, proprietățile produsului și structura completă a ambalajului pot schimba transferul.

Calcul ilustrativ: program pe familii sau testare SKU cu SKU

Calculul următor este integral ipotetic. Nu reprezintă tarife, portofoliu, salarii ori costuri Carmolimp.

Ipoteze

• un program inițial de evaluare, fără extrapolare automată la bugetul anual;
• toate valorile în lei, fără TVA; nu se modelează fiscalitatea sau inflația;
• 60 de SKU-uri;
• 12 combinații justificate de materii prime, furnizori, proces și ambalaj;
• cost ipotetic al unei analize complete: 1.800 lei/probă;
• administrare, prelevare și interpretare: 1,5 ore/probă;
• cost intern complet al orei: 120 lei;
• rezervă de 15% pentru confirmări și probe suplimentare;
• nu sunt incluse opririle, rebuturile, transportul la laborator, consultanța ori investigațiile furnizorilor;
• gruparea este permisă numai dacă QA și tehnologul demonstrează similaritatea.

O probă aleasă pentru caracterizarea unei familii nu dovedește conformitatea tuturor SKU-urilor sau a tuturor loturilor. Planul de prelevare pe loturi, frecvența și condițiile extinderii concluziilor se stabilesc separat, pe o justificare documentată de QA și tehnolog.

Ce trebuie să ceară achizițiile

Furnizorul nu trebuie întrebat doar dacă „respectă MOAH”. Întrebarea trebuie desfăcută:

• ce categorie și ce nivel au fost folosite;
• dacă rezultatul privește MOSH, MOAH sau ambele;
• ce metodă, matrice și LOQ au fost utilizate;
• ce lot și ce perioadă sunt acoperite;
• ce surse au fost evaluate;
• ce măsuri există pentru lubrifianți, uscare, transport, depozitare și ambalare;
• cum sunt comunicate schimbările de proces, origine ori ambalaj;
• dacă există rezultate brute sau numai o declarație generală;
• ce se întâmplă la o neconformitate și cine suportă investigația.

Un certificat generic poate fi adevărat și totuși insuficient. O specificație bună leagă afirmația de lot, metodă, limită, categorie și termen de valabilitate documentară.

Un plan de pregătire în șase decizii

• Înghețăm baza juridică. Salvăm versiunea Rev.10 folosită pentru pregătire, dar reverificăm actul final înainte de orice specificație contractuală.
• Clasificăm ingredientele și produsele. Nu după nume comercial, ci după categoriile regulamentului, procentul de grăsime și rețeta efectivă.
• Mapăm sursele. Materii prime, furnizori, transport, proces, mentenanță și ambalaj.
• Construim familii. Numai unde ingredientele critice, procesul și ambalajul sunt comparabile.
• Contractăm metoda. Matrice, LOQ, incertitudine, confirmare și raportare.
• Stabilim răspunsul. Blocare, confirmare, investigație, comunicare și condițiile de eliberare.

Niciuna dintre aceste decizii nu cere publicarea datelor interne. Toate cer însă ca datele să existe.

Decizia începe înaintea rezultatului

MOAH nu este o problemă care începe la laborator și se termină cu un buletin.

Începe cu felul în care este definit produsul, continuă prin materii prime, transport, lubrifianți, proces și ambalaj și revine în fabrică sub forma unei decizii: ce blocăm, ce confirmăm, ce investigăm și ce schimbăm.

Reglementarea europeană aflată în curs de adoptare aduce cifre și calendare. Nu poate aduce singură harta surselor unei fabrici.

Acea hartă trebuie construită înaintea primului rezultat dificil.

Un test spune cât s-a măsurat în proba primită. Un sistem bun spune de ce, unde mai poate apărea și ce acțiune împiedică repetarea.

Limitele acestei analize

Materialul descrie documentele oficiale disponibile la 8 octombrie 2026 și nu clasifică niciun produs real. Nu au fost analizate materii prime, ambalaje, lubrifianți, furnizori ori rezultate Carmolimp. Nu sunt raportate rezultate ale unui audit intern. Cifrele juridice citate provin din proiectul Rev.10; încadrarea unui produs, programul de eșantionare și deciziile de blocare sau eliberare cer evaluare QA, tehnologică și juridică pentru situația concretă.