Afirmațiile de mediu după 27 septembrie 2026: ce mai putem spune și cum demonstrăm

Pe un ambalaj alimentar, un cuvânt poate părea mai ușor decât o tavă, o folie sau o etichetă.

În operațiuni, poate fi mai greu de schimbat decât toate trei.

„Verde”, „responsabil”, „prietenos cu mediul” ori „neutru climatic” pot apărea pe ambalaj, într-o ofertă, pe pagina unui produs, într-un stand expozițional sau într-o prezentare trimisă clientului. După ce formula intră în grafică și în circuitul comercial, ea se multiplică în stocuri, fișiere, limbi și aprobări.

Din 27 septembrie 2026, România aplică noile reguli europene privind afirmațiile de mediu adresate consumatorilor. Pentru producătorii alimentari, momentul nu cere mai multe adjective. Cere o legătură mai scurtă între afirmație și dovadă.

Regulile aplicabile din 27 septembrie

Directiva (UE) 2024/825 a modificat cadrul european al practicilor comerciale neloiale. România a transpus-o prin OUG nr. 18/2026, publicată în Monitorul Oficial nr. 236 din 26 martie 2026. Dispozițiile relevante au intrat în vigoare la 27 martie și se aplică începând cu 27 septembrie 2026. [1, 7] și [2]

Definiția este largă. O afirmație de mediu poate fi un mesaj neobligatoriu exprimat prin text, imagine, grafică ori simbol, inclusiv printr-o etichetă, marcă, denumire de produs sau de societate, care afirmă ori sugerează un impact pozitiv, zero, mai mic sau îmbunătățit asupra mediului.

Aceasta înseamnă că auditul nu se poate limita la propozițiile care conțin cuvântul „mediu”. O frunză, o paletă cromatică, numele unei game sau combinația dintre imagine și text pot construi aceeași impresie.

Un cuvânt generic nu devine specific printr-un link discret

O afirmație generică este, în esență, o formulare scrisă sau verbală a cărei specificație nu este prezentată clar și vizibil pe același suport.

Directiva enumeră ca exemple „environmentally friendly”, „eco-friendly”, „green”, „climate friendly”, „biodegradable” și „biobased”, precum și formule cu același efect. Lista nu este un dicționar exhaustiv, iar traducerea în română nu schimbă problema. [2]

Afirmația generică este interzisă dacă operatorul nu poate demonstra o „performanță de mediu excelentă recunoscută”, relevantă pentru afirmația exactă. Noțiunea are o definiție juridică precisă; nu înseamnă o îmbunătățire internă, o medie bună în portofoliu sau opinia furnizorului. [2, 7]

Directiva oferă o diferență utilă. „Ambalaj prietenos cu clima” este o formulare generică. O afirmație precum „100% din energia utilizată pentru producerea acestui ambalaj provine din surse regenerabile” este specifică. A doua nu devine automat permisă: trebuie să fie exactă, demonstrată și să nu inducă în eroare prin ceea ce omite.

Un QR code poate pune la dispoziție metoda și raportul complet. Nu repară singur o promisiune disproporționată pe fața ambalajului. Specificarea cerută pentru a evita caracterul generic trebuie să fie clară și vizibilă pe același suport.

Despre ambalaj nu înseamnă despre aliment

Una dintre cele mai frecvente erori de structură este schimbarea obiectului afirmației.

Un material reciclat poate privi tava, folia, eticheta, cutia sau numai o componentă a uneia dintre ele. Dacă grafica sugerează că întregul produs este „reciclat”, „verde” ori „sustenabil”, caracteristica ambalajului a fost extinsă asupra alimentului.

La fel, reducerea masei unui ambalaj nu descrie automat amprenta întregului produs. O diminuare pe unitate poate fi reală, dar concluzia netă depinde și de rebuturi, integritatea sigilării, deteriorări, densitatea pe palet și pierderea alimentară. Articolul 14 din PPWR permite afirmații despre proprietățile ambalajului reglementate de PPWR numai dacă depășesc cerințele minime aplicabile, precizează partea vizată și pot fi demonstrate potrivit regulamentului. [3]

Un model de formulare mai controlabil este:

atribut + obiect + bază + perioadă

De exemplu: „tava conține X% plastic reciclat, calculat [prin metoda aplicabilă], pentru producția din [perioadă]”. Valorile și metoda pot fi utilizate numai după validarea reală; exemplul nu reprezintă o afirmație Carmolimp.

Un logo propriu poate deveni etichetă de durabilitate

Nu toate simbolurile verzi sunt certificări. Tocmai de aceea, ele pot crea confuzie.

Noile reguli interzic afișarea unei etichete de durabilitate care nu este stabilită de o autoritate publică și nu se bazează pe un sistem de certificare eligibil. Pentru un asemenea sistem, cerințele trebuie să fie publice, accesul transparent și nediscriminatoriu, criteriile elaborate cu experți și părți interesate, iar conformitatea monitorizată obiectiv de un terț competent și independent. [2, 7]

Un badge creat de companie — de pildă un cerc verde cu textul „alegere responsabilă” — nu devine sistem de certificare pentru că are reguli interne și semnătura unui furnizor.

Certificarea nici nu extinde automat concluzia. Un certificat pentru hârtia cutiei nu dovedește că întregul sistem de ambalare, produsul ori compania are caracteristica sugerată.

Compensarea nu poate transforma produsul în „neutru climatic”

Din lista neagră face parte afirmarea, pe baza compensării emisiilor de gaze cu efect de seră, că un produs are un impact neutru, redus sau pozitiv asupra mediului în ceea ce privește emisiile.

Directiva menționează exemple precum „climate neutral”, „CO2 neutral certified”, „carbon positive”, „climate compensated” și „reduced climate impact”. Interdicția privește afirmația despre produs bazată pe compensare. Nu interzice comunicarea, fără inducere în eroare, a investițiilor unei companii în inițiative de mediu. [2]

Diferența este importantă. „Am cumpărat credite de carbon” descrie o acțiune, dacă este adevărată și explicată. „Produs neutru climatic” transformă acțiunea într-o proprietate a produsului.

Obiectivele pentru viitor au nevoie de plan, nu de timp verbal

„Vom reduce”, „vom elimina” și „net zero până în…” sunt afirmații despre performanța viitoare.

În relația cu consumatorii, ele pot fi înșelătoare dacă nu se bazează pe angajamente clare, obiective, publice și verificabile, într-un plan detaliat și realist. Planul trebuie să conțină ținte măsurabile, termene și elementele necesare implementării, inclusiv resurse. Progresul trebuie verificat periodic de un expert terț independent, iar rezultatele puse la dispoziția consumatorilor. [2, 7]

O țintă nu ar trebui aprobată editorial înainte de clarificarea următoarelor elemente:

• indicatorul și unitatea;
• valoarea de bază și anul;
• domeniul organizațional și produsele incluse;
• reducerea absolută sau relativă;
• ipotezele privind volumul;
• investițiile și responsabilul;
• etapele intermediare;
• metoda de verificare;
• acțiunea dacă traiectoria este ratată.

Obligația legală nu este avantaj competitiv

O altă practică interzisă este prezentarea drept caracteristică distinctivă a unei obligații impuse tuturor produselor din categoria relevantă pe piața Uniunii.

Formula „conform PPWR” poate fi necesară într-un dosar tehnic sau într-o discuție contractuală. Prezentată consumatorului ca avantaj ecologic exclusiv, ea poate sugera o performanță peste nivelul legal atunci când operatorul face doar ceea ce trebuie să facă fiecare concurent.

Același control trebuie aplicat mențiunilor privind cerințele obligatorii de siguranță, compoziție, colectare sau etichetare. Conformitatea este esențială; nu este automat diferențiator.

De ce o publicație B2B trebuie să trateze o regulă B2C

Legea nr. 363/2007 și modificările analizate privesc relația comercianților cu consumatorii. O fișă tehnică trimisă exclusiv unui client profesionist nu devine automat comunicare B2C.

Totuși, lanțul alimentar nu se oprește la prima factură.

Un client poate prelua afirmația producătorului pe propriul meniu, ambalaj, site ori material destinat consumatorului. Dacă baza transmisă este vagă sau disproporționată, riscul se propagă. Contractul poate transfera obligații de documentare, aprobare și despăgubire, dar nu poate face adevărată o afirmație nedemonstrată.

Pentru publicitatea între profesioniști, Directiva 2006/114/CE urmărește protecția comercianților împotriva publicității înșelătoare și stabilește condiții pentru comparații. În paralel, Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 cere ca informația despre alimente să nu inducă în eroare și stabilește responsabilități pentru transmiterea informației de-a lungul lanțului. [5] și [6]

Ce arată verificările europene — și ce nu arată

În noiembrie 2020, autoritățile de protecție a consumatorilor din 27 de țări au evaluat 344 de afirmații de durabilitate întâlnite în principal în magazine online și pe site-uri. Textilele, cosmeticele și echipamentele pentru gospodărie au fost categoriile cele mai frecvente.

Autoritățile au verificat claritatea, descrierea impactului relevant și informația disponibilă online pentru verificarea afirmației. În 57,5% dintre cazuri au considerat că nu exista informație suficientă pentru evaluarea exactității; 37% dintre afirmații conțineau formulări vagi, iar în 59% nu era ușor accesibilă o calificare ori o dovadă. În aproape jumătate dintre cazuri exista cel puțin un motiv pentru a considera că afirmația ar putea fi falsă sau înșelătoare. [4]

Acesta a fost un exercițiu coordonat de screening, nu un eșantion aleatoriu reprezentativ pentru toate afirmațiile de pe piața UE. Autoritățile au evaluat informația disponibilă online, iar constatarea unui motiv de suspiciune nu este identică unei hotărâri definitive. Industria alimentară nu a fost principala categorie analizată.

Dosarul minim al unei afirmații

Înainte de aprobare, fiecare afirmație ar trebui să aibă o fișă proprie:

Declarația furnizorului poate fi una dintre dovezi. Nu trebuie confundată cu o evaluare completă a afirmației finale. Dacă se schimbă materialul, fabrica, rețeta, energia, metoda, furnizorul sau volumul, relevanța dovezii trebuie reevaluată.

Calcul ilustrativ: cât costă să găsești târziu o formulare riscantă

Calculul compară retrospectiv o corectare pregătită din timp cu una făcută după imprimare. Nu presupune o perioadă de grație după 27 septembrie 2026 și nu autorizează consumarea unui stoc cu afirmații neconforme.

Ipoteze declarate

• volum anual ipotetic: 360.000 unități;
• stoc de ambalaje imprimate: 45.000 unități;
• cost ipotetic al ambalajului existent: 0,64 lei/unitate;
• revizie juridică și tehnică a dosarului: 16.000 lei;
• grafică și prepress: 11.000 lei;
• cost ipotetic de supraetichetare complet, dacă soluția este permisă: 0,18 lei/unitate;
• scenariul de retragere imediată presupune că stocul vechi nu mai poate fi utilizat;
• scenariul de tranziție planificată presupune consumarea conformă a stocului înainte de momentul în care afirmația trebuia corectată;
• nu sunt incluse opririle de linie, probele industriale, transportul, depozitarea, eliminarea, reclamațiile, taxele ori costul capitalului;
• valorile sunt în lei, fără TVA, pentru un an; nu reprezintă costuri, volume sau situații Carmolimp.

Scenariul 1 — schimbare planificată la următoarea imprimare

Cost fix:

16.000 + 11.000 = 27.000 lei

Impact mediu în primul an:

27.000 ÷ 360.000 = 0,075 lei/unitate

Scenariul 2 — retragerea imediată a stocului

Valoarea ambalajelor neutilizabile:

45.000 × 0,64 = 28.800 lei

Cost total al tranziției:

27.000 + 28.800 = 55.800 lei

Impact mediu:

55.800 ÷ 360.000 = 0,155 lei/unitate

Scenariul 3 — supraetichetare permisă și fezabilă

Costul supraetichetării:

45.000 × 0,18 = 8.100 lei

Cost total:

27.000 + 8.100 = 35.100 lei

Impact mediu:

35.100 ÷ 360.000 = 0,0975 lei/unitate

Supraetichetarea nu este o soluție implicită. Trebuie confirmat că elimină impresia înșelătoare, nu acoperă informații obligatorii, rămâne lizibilă, rezistă procesului și nu afectează trasabilitatea sau reciclabilitatea.

Patru decizii, nu o aprobare binară

La finalul auditului, fiecare formulare poate primi una dintre patru decizii:

• Păstrăm — obiectul, metoda, dovada, perioada și prezentarea sunt adecvate.
• Rescriem — există un rezultat real, dar afirmația îi extinde domeniul sau ascunde reperul.
• Suspendăm — dovada este incompletă, expirată ori afectată de o schimbare.
• Eliminăm — afirmația intră într-o categorie interzisă sau costul demonstrării nu este justificat.

Această clasificare evită două extreme: păstrarea tuturor formulelor cu note de subsol și renunțarea la orice informație de mediu.

O afirmație specifică și modestă poate fi mai utilă decât un adjectiv total. Spune ce s-a schimbat, unde, față de ce și pentru ce perioadă. Lasă în afara propoziției ceea ce datele nu măsoară.

Concluzie

Din 27 septembrie 2026, justificarea cuvintelor generale și a afirmațiilor precise trebuie să răspundă regulilor aplicabile deja comunicării către consumatori.

Comunicarea de mediu credibilă începe înaintea textului, în:

• specificația materialului;
• măsurarea procesului;
• controlul furnizorului;
• alegerea reperului;
• trasabilitatea versiunii;
• revizuirea schimbării;
• decizia de a opri o afirmație când dovada nu mai este valabilă.

Pentru producătorul alimentar, miza nu este să găsească o formulă suficient de prudentă pentru a trece de juridic. Este să spună numai ceea ce sistemul poate demonstra și menține.

„Verde” poate încăpea într-un singur cuvânt. Dovada nu va încăpea niciodată. Tocmai de aceea trebuie să existe, să aibă proprietar și să poată fi găsită înainte ca următorul lot de ambalaje să intre la tipar.

Limitele analizei

• Nu au fost auditate afirmații, ambalaje, furnizori, stocuri, costuri ori contracte Carmolimp.
• Calculul este integral ipotetic și exclude mai multe costuri operaționale.
• Materialul este un cadru editorial și operațional, nu o opinie juridică pentru o afirmație concretă.
• Aplicabilitatea depinde de public, canal, teritoriu, limbă, obiectul afirmației și legislația sectorială.
• Regulile analizate din Legea nr. 363/2007 vizează relația cu consumatorii; comunicările strict B2B necesită o analiză separată.
• O afirmație specifică nu este automat legală sau completă.
• Un QR code și o notă explicativă nu repară automat impresia principală creată de ambalaj.
• O declarație de furnizor nu demonstrează singură afirmația finală făcută de operator.
• Nu au fost calculate amprente de carbon, analize de ciclu de viață sau rate de reciclabilitate.
• Nu este atribuită nicio performanță de mediu unei familii de produse Carmolimp.

Articol de informare generală, verificat documentar la 8 octombrie 2026. Verificarea surselor și a aritmeticii nu reprezintă aviz juridic, audit de conformitate sau validare QA a unei situații concrete.